Tipărire
Accesări: 451
Eco-terapia: puterea de vindecare a naturii

Relația dintre oameni și natură este una profundă. Natura ne oferă nu doar hrană și adăpost, ci și un sentiment de confort, care la nevoie ne calmează. Plantele și animalele ne hrănesc, iar natura ne furnizează sursele originale ale medicamentelor, sub formă de plante și ambient relaxant. Adăposturile noastre sunt adesea construite din materiale provenite din copaci și mineralele pământului. Întotdeauna, omul a căutat confortul în natură - fie că este vorba despre un pescar care se relaxează pe barca sa, fie despre o plimbare liniștită în natură pentru a ne liniști mintea.

Eco-terapia, cunoscută și ca terapie prin natură sau terapie verde, este un domeniu în continuă dezvoltare în ceea ce privește sănătatea mentală, evidențiind beneficiile semnificative ale petrecerii timpului într-un mediu natural.

Eco-terapia ajută la tratarea afecțiunilor fizice și psihologice ale condiției umane prin restabilirea unei conexiuni puternice cu lumea naturală.

Această practică accentuează legătura intrinsecă dintre oameni și natură și încurajează activitățile fizice și atenția acordată în mediile naturale pentru a îmbunătăți starea mentală.

Ca o abordare terapeutică integrativă, eco-terapia se sprijină pe o varietate de discipline, incluzând psihologia, ecologia, spiritualitatea și horticultura.

Doriți să explorați mai profund puterea de vindecare a naturii? Aflați mai multe despre eco-terapie, inclusiv terapia naturii, și despre numeroasele beneficii pe care le putem obține prin simpla reconectare cu lumea naturală.

 

ȘTIINȚA CARE STĂ ÎN SPATELE ECOTERAPIEI: DE CE NATURA ARE PUTEREA VINDECĂTOARE ASUPRA NOASTRĂ?

Pe măsură ce urbanizarea și progresul tehnologic continuă să creeze o distanță tot mai mare între oameni și natură, cercetările demonstrează tot mai mult că această separare afectează negativ sănătatea noastră mentală. Această conștientizare alimentează interesul crescând pentru eco-terapie ca o intervenție viabilă în îngrijirea sănătății mintale.

Interacțiunea cu natura are efecte fiziologice benefice asupra organismului nostru. Experiența naturii reduce nivelul de cortizol, hormonul stresului, și scade tensiunea arterială și ritmul cardiac, facilitând starea de relaxare. În plus, studiile arată că mediile naturale pot stimula producția de hormoni pozitivi, cum ar fi serotonina și endorfinelor.

Pe lângă reacțiile fiziologice, natura influențează și cogniția și emoțiile noastre. Peisajele naturale ne pot restabili energia mentală, îmbunătățind concentrarea, stimulând creativitatea și oferind o senzație de uimire și admirație pe care mediile urbane rareori le evocă. Senzațiile senzoriale pe care natura le oferă - sunetul frunzelor, observarea faunei sălbatice, mirosul de aer proaspăt - ne pot conecta mai profund cu prezentul, oferind o formă naturală de mindfulness care poate diminua simptomele de depresie și anxietate.

 

PRACTICAREA ECO-TERAPIEI: DIVERSITATEA FORMELOR ȘI TEHNICILOR

Eco-terapia poate lua diverse forme și implică activități variate, adaptate preferințelor individuale și obiectivelor terapeutice stabilite:

 

ECO-TERAPIA: EVIDENȚE CLINICE ȘI PRACTICI

Ecoterapia a demonstrat rezultate promițătoare în cercetările clinice. Studiile au evidențiat îmbunătățiri semnificative ale stării de spirit și ale încrederii în sine în urma sesiunilor de exerciții în natură, chiar și cele de scurtă durată. În plus, cercetările au indicat că grădinăritul și activitățile în natură pot reduce drastic simptomele depresiei și ale tulburărilor de anxietate.

În practica clinică, terapeuții integrează ecoterapia în planurile de tratament pentru o gamă variată de afecțiuni de sănătate mentală, inclusiv depresia, anxietatea, tulburarea de stres post-traumatic (PTSD) și tulburările de deficit de atenție.

În luna februarie a anului 2016, Natural England a lansat un raport crucial intitulat "Reevaluarea Intervențiilor Bazate pe Natură pentru Îngrijirea Sănătății Mintale". Acest raport a analizat în detaliu beneficiile și rezultatele abordărilor de îngrijire ecologică sau eco-terapie pentru sănătatea mintală.

Unul dintre principalele aspecte subliniate în acest raport este dificultatea crescută de a face terapiile ecologice mai accesibile și mai integrate în cadrul tratamentului. Autorii au subliniat, de asemenea, importanța standardizării terminologiei utilizate, cum ar fi "ecoterapie", "îngrijire verde" și "intervenții bazate pe natură", pentru a asigura o înțelegere clară a diferitelor tipuri de intervenții. În plus, raportul a formulat nouă recomandări esențiale, care includ:

- extinderea bazei de dovezi în jurul eficacității terapiei ecologice.

- creșterea numărului de inițiative de îngrijire ecologică implementate în practică.

- intensificarea colaborării între sectorul de îngrijire ecologică și practicienii din domeniul sănătății și asistenței sociale.

Aceste recomandări sunt vitale pentru a îmbunătăți accesul și calitatea terapiilor ecologice, contribuind astfel la promovarea sănătății mintale și a bunăstării generale a indivizilor.

 

BENEFICII DEMONSTRATE ALE ECO-TERAPIEI SAU TERAPIEI PRIN NATURĂ

Eco-terapia, precum și alte forme de interacțiune cu natura, au fost asociate cu o serie de beneficii pentru sănătate în sute de studii științifice pentru diverse afecțiuni fizice și mentale, conform unei analize de cercetare publicată în august 2018 în Frontiers in Psychology. Aceste beneficii pot varia de la îmbunătățirea sănătății mentale la avantaje fizice, precum gestionarea durerii și tratarea anxietății.

Iată câteva beneficii care sunt demne de luat în considerare:

1. Potențialul de a îmbunătăți starea de spirit, de a reduce stresul și anxietatea este un aspect important al interacțiunii cu natura. Numeroase studii au analizat efectele naturii asupra sănătății mentale. Conform unei cercetări publicate în iulie 2019 în Science Advances, posibilele beneficii psihologice ale petrecerii timpului în natură includ îmbunătățirea atitudinilor, emoțiilor și sentimentelor pozitive. În esență, interacțiunea cu natura are capacitatea de a îmbunătăți dispoziția și de a reduce nivelul de stres și anxietate.

Dat fiind faptul că interacțiunea cu natura adesea induc o stare de spirit îmbunătățită, nu este surprinzător faptul că eco-terapia a fost asociată cu o reducere a simptomelor de depresie și anxietate. Cercetările au indicat că accesul la spațiile verzi și la cele albastre (cum ar fi prezența apei, cum ar fi lacurile, râurile, marea sau oceanul) este asociat cu un risc redus de anxietate și tulburări de dispoziție, precum și cu o autoevaluare mai pozitivă a sănătății generale.

2. Poate îmbunătăți bunăstarea și calitatea vieții

Experiența petrecută în aer liber nu numai că poate induce o stare plăcută de bine, ci și să aducă îmbunătățiri semnificative asupra bunăstării generale și a calității vieții. Cercetările recente au evidențiat legătura strânsă dintre implicarea activă în mediul natural și o mai mare satisfacție cu viața. Astfel, petrecerea timpului în natură nu este doar o modalitate de a scăpa de stresul și agitația cotidiană, ci și o oportunitate de a se conecta mai profund cu propria persoană și cu lumea din jurul nostru. Este oportunitatea de a regăsi echilibrul și armonia interioară, de a experimenta momente de reculegere și reflecție, ceea ce în cele din urmă conduce la o mai bună starea de bine și la o mai profundă satisfacție în viață.

3. Poate îmbunătăți gestionarea ADHD

Există dovezi că expunerea regulată la natură și participarea la activități în aer liber pot juca un rol semnificativ în gestionarea simptomelor ADHD la copii. Studiile de cercetare au arătat că interacțiunea frecventă cu mediul natural și angajarea în activități desfășurate în natură, precum drumețiile în pădure, jocurile în aer liber și grădinăritul, pot contribui la reducerea nivelului de hiperactivitate, impulsivitate și lipsă de atenție asociate cu ADHD. Acest beneficiu nu este limitat doar la un anumit gen, ci a fost observat atât în rândul băieților, cât și al fetelor. Prin urmare, integrarea activităților în aer liber în rutina zilnică a copiilor cu ADHD ar putea reprezenta o strategie eficientă și naturală pentru gestionarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții lor.

4. Efect analgezic

Există dovezi că expunerea la natură sau la imagini naturale poate avea un efect analgezic, adică poate ajuta la reducerea durerii și a percepției acesteia în rândul persoanelor care se confruntă cu proceduri medicale sau care sunt în perioada de recuperare. Un studiu efectuat in SUA pe persoane cu dureri cronice a descoperit că cei care au participat la un program de terapie în pădure timp de două zile au raportat o reducere semnificativă a durerii și a nivelului de depresie, în comparație cu un grup de control care nu a participat la acest program natural. Aceste rezultate sugerează că interacțiunea cu natura poate fi o modalitate eficientă și holistică de gestionare a durerii și îmbunătățire a stării de sănătate și bunăstării generale.

5. Ajută la creșterea conștientizării de sine și a stimei de sine

Participarea la ședințele de eco-terapie încurajează indivizii să încetinească ritmul, să observe cu atenție mediul înconjurător și să stabilească legături profunde cu natura. Acest proces poate stimula o mai mare conștientizare de sine, introspecție și o înțelegere mai profundă a propriului eu. Implicarea în activități în natură și experimentarea satisfacției personale pot, de asemenea, să sporească stima de sine și încrederea în sine.

6. Conexiune socială și sprijin

Eco-terapia poate fi realizată în cadrul unor grupuri, oferind indivizilor posibilitatea de a se conecta cu alții care trec prin experiențe sau provocări similare. Participarea colectivă la activități în natură poate încuraja un sentiment de camaraderie, sprijin reciproc și legături sociale, aspecte care pot contribui semnificativ la bunăstarea generală.

Pe măsură ce înțelegerea noastră despre legătura profundă dintre om și natură se aprofundează, eco-terapia devine din ce în ce mai importantă în tratarea anxietății și stresului, precum și în dezvoltarea unei bunăstări fizice și psihice optime.

Un aspect remarcabil al eco-terapiei este simplitatea și accesibilitatea sa.

Natura, în toată diversitatea ei, este o resursă la îndemâna fiecăruia dintre noi. Ea ne îndeamnă să părăsim spațiile închise, să ne conectăm cu mediul înconjurător și, prin aceasta, să descoperim o modalitate de a ne îmbunătăți starea mentală.

 

Eco-terapia are o importanță semnificativă în tratarea anxietății și stresului, contribuind la dezvoltarea unei stări de bunăstare fizică și psihică mai echilibrate. Prin intermediul conexiunii profunde cu natura, eco-terapia oferă o modalitate eficientă de reducere a nivelului de anxietate și stres. Interacțiunea cu mediul natural poate avea efecte terapeutice profunde asupra indivizilor, reducând tensiunea și promovând relaxarea.

Pe de o parte, activitățile desfășurate în natură pot servi ca o formă de distracție și evadare din mediul urban aglomerat și tensionat, oferind o pauză necesară de la grijile zilnice și permitând individului să se reconecteze cu sine și cu mediul său înconjurător. Pe de altă parte, eco-terapia încurajează practicile de conștientizare și mindfulness, ajutând individul să-și regăsească centrul și să-și echilibreze emoțiile.

De asemenea, eco-terapia poate promova un stil de viață mai activ și sănătos, deoarece activitățile în natură implică adesea mișcare și exerciții fizice, ceea ce poate contribui la îmbunătățirea stării fizice generale a individului. Prin urmare, prin combinarea beneficiilor psihologice și fizice, eco-terapia reprezintă o modalitate holistică și eficientă de a gestiona anxietatea și stresul, în timp ce promovează o stare generală de bunăstare și echilibru.

 

În esență, eco-terapia subliniază o realitate impresionantă - grija noastră pentru planetă reflectă grija pentru noi înșine. Adoptarea eco-terapiei nu este doar o investiție în propria sănătate, ci și un pas spre recunoașterea interdependenței noastre cu lumea naturală.

Capacitatea de vindecare a naturii pare să se extindă dincolo de sfera individuală, oferind o cale colectivă pentru o societate care se confruntă cu o criză în creștere a sănătății mintale.